Categorii: Sfaturi verzi

Sa ne hranim responsabil

In Romania, sa mananci responsabil este mult mai usor decat in alte tari. Accesul la produse proaspete sau a caror origine o cunoastem este practic la ordinea zilei, deoarece inca permitem producatorilor sa isi vanda bunurile in piete, targuri si magazine. Produsele noastre alimentare inca au gust; nu stiu daca motivul este legat de calitatea culturilor sau de neacceptarea de catre public a hranei insipide (asa cum sunt unele fructe si legume din alte parti). Stam totusi bine cu privire la ce mancam, fie ca alimentele provin dintr-un magazin sau din curtea bunicii. Mai ales in cel de-al doilea caz. Acest articol nu se refera neaparat la biodiversitate, ci la acel “bio” din farfuria noastra si la ceea ce putem face pentru a-l mentine.

Nu lasati pietele sa moara!

  • Sa consumam responsabil  – sa cumparam responsabil: acesta este primul pas catre o hrana sanatoasa si “corecta” in ceea ce priveste mediul. Sa cunoastem sursa alimentelor cumparate si sa…ne dorim sa fie cat mai naturale. Cu alte cuvinte, sa cumparam din piete, de la producatori. Sa folosim “pilele” mamei si ale bunicii: ele stiu exact cine are cele mai bune mere si de unde trebuie luata cea mai proaspata branza.
  • Sa cumparam in mod geografic! Aveti o sursa de poluare intr-o anumita parte a orasului? Asigurati-va ca produsele respective nu provin de acolo.
  • Daca avem curte, sa consumam ceea ce producem. Pomii fructiferi vor face fructe chiar daca nu sunt ingrijiti foarte bine, asadar efortul este minim. Sa profitam de “tara”, de bunici si de experienta (si roadele) lor.

Cum consumam carnea?

  • Ati incercat pana acum stilul de viata vegetarian? Nu aveti nimic de pierdut. Renuntati la carne pentru o perioada limitata – pentru inceput. Schimbarile aduse in organism sunt incredibile. Fireste, sunt persoane ale caror organisme nu pot suporta acest stil de viata: daca nu va face bine, puteti intotdeauna sa reveniti la consumul de carne, insa…
  • …cu o strategie. Anume: atentie la ce, cum si de unde cumparam si consumam. Stim cu totii cum sunt fabricate produsele pe baza de carne: abatoare in care sute de animale sunt sacrificate zilnic, carnea lor este maruntita si amestecata, pentru a obtine produsul final. Cu alte cuvinte, in salamul din frigider regasim corpurile a sute de animale. Apetisant… O solutie ar putea sa fie consumul produselor proaspete si integrale: este probabil mai bine sa omori o singura gaina, decat sa cumperi un mezel pentru care au murit 500.
  • Adevarata bucatarie traditionala din Romania nu presupune consum excesiv de carne, asa cum gasim in meniurile restaurantelor…cu specific. De fapt, carnea este consumata in special de sarbatori. Am putea incerca un meniu traditional din cand in cand…

Etichete si etichetari

  • Eticheta spune foarte multe despre un produs. Incercati sa alegeti produsele care au cat mai putine adaosuri chimice, care au efecte negative nu doar asupra sanatatii, dar si asupra mediului, in procesul de cultivare sau preparare. De asemenea, este de dorit sa alegeti alimentele romanesti sau sa fiti la curent cu modul de pregatire a produsului in tara de origine. Un exemplu in acest sens este reprezentat de…
  • Organismele modificate genetic. In principiu, Uniunea Europeana accepta aceste produse, insa ofera statelor dreptul de a le interzice la nivel national. Astfel, anumite state cultiva si importa OMG-uri, altele doar importa, in timp ce unele tari nu accepta astfel de produse pe teritoriul lor.

Cum sa scapi de insectele din gradina in mod natural

Insectele pot produce daune serioase grădinii tale, însă prin utilizarea insecticidelor chimice afectezi atât mediul înconjurător, cât şi propria ta sănătate. Natura poate să lucreze în favoarea ta – tot ce trebuie să faci e să-i dai o mână de ajutor. Iată câteva lucruri simple pe care le poţi face.

Spune “da” diversităţii! O grădină în monocultură este extrem de vulnerabilă, deoarece un singur dăunător o poate distruge în totalitate. Însă nu toate speciile sunt sensibile la aceiaşi agenţi, aşadar o grădină diversificată are toate şansele să reziste;

Foloseşte circuitele naturale în favoarea ta! Lanţurile trofice şi relaţiile pradă – prădător îţi pot fi de folos în controlarea dăunătorilor din grădină.

Nr. Crt. Dăunător Efect Prădătorul dăunătorului Habitatul prădătorului
1. Afide Se hrănesc cu sucurile celulare ale plantei şi intervin în procesul de fotosinteză prin secreţiile create. Gărgăriţe (Adalia bipunctata)

Chrysopa (Chrysoperla carnea)



Episyrphus balteatus

Coriandru, hrişcă, mărar, măzăriche, trifoi, Coreopsis.

Spaţii umede (buşteni sau sub pietre mari).

Orice planta cu flori (polen).

2. Musculiţa albă de seră Afectează procesele fiziologice ale plantei prin hrănirea cu substanţe nutritive din această şi prin acoperirea organelor sale cu secreţii şi ceară. Encarsia formosa



Macrolophus

caliginosus

Roşii, castraveţi, căpşuni, gerbera, Craciunica (Poinsettia).

Cartof, roşie.

3. Păianjeni Larvele, nimfele şi adulţii se hrănesc pe partea inferioară a frunzelor, ducând aşadar la încetinirea dezvoltării. Feltiella acarisuga



Neoseiulus californicus



Macrolophus caliginosus

Roşii, ardei, castraveţi, căpşuni, diverse flori.

Lămâi, struguri, porumb (specii care prefera climatul cald).

Cartof, roşie.

4. Sciaridele Afectează rădăcinile plantelor mici sau tinere din spaţiile umede. Hypoaspis aculeifer

Steinernema feltiae

Macrocheles robustulus

Trandafiri, gerbera.

Trăieşte în sol.

Sol umed, bogat în humus.

Ia-ţi plantele drept aliaţi! Levănţica îndepărtează afidele şi furnicile, cimbrul te scapă de limacşi, iar muştele care parazitează morcovii nu suportă prazul.

Articol aparut pe Eco-style.ro, ghidul tau de comportament eco.

Amenajari eco pentru gradina ta

Poate ca mesele şi scaunele de plastic sunt ieftine şi uşor de utilizat, însă dacă vrei un spaţiu amenajat cu stil – şi mai ales cu o amprentă redusă asupra mediului, te poţi orienta către un alt fel de amenajări, mai eco-friendly.

Foloseşte lemn!

Însă atenţie, nu orice şi oricum! În România, puteţi verifica sursă şi tipul exploatării de lemn pe baza certificării FSC, o “eticheta” de sustenabilitate acordată acelor exploatări raţionale şi etice. Puteţi afla sursa lemnului care intră în componenţă mobilei de grădină întrebând un angajat al centrului de unde o achiziţionaţi – companiile au acest gen de informaţii şi vi le pot pune la dispoziţie la cerere (în cazul în care provenienţa nu este deja trecută pe ambalaj). Evitaţi să achiziţionaţi esenţe rare sau exotice; adesea, acest lemn provine din mediul natural, nu din plantaţii. Pe cât posibil, alegeţi lemnul unor arbori cu creştere rapidă: plop, salcâm, arţar, frasin, tei. Mobila din lemn adăugă grădinii un plus de naturalitate, fiind şi mai rezistentă şi durabilă decât cea de plastic.

Fii creativ!

Utilizează materiale locale, pentru a diminua costurile şi poluarea cauzate de transport. Cu puţină creativitate, poţi reduce aceste costurialee cu pavaj natural din lemn la 0, dacă utilizezi materiale naturale din vecinătate.

- Un arbore bătrân sau bolnav care trebuie tăiat se poate transforma într-un minunat pavaj natural: taie lemnul rondele de cca 7-10 cm şi foloseşte-l pentru a crea poteci sau un spaţiu de odihnă în grădină. Soluţia este ieftină, estetică, eficientă şi mai ales sustenabilă din punct de vedere al mediului!

- În acelaşi mod, poţi folosi pietre de râu sau pietriş – acestea sunt materiale locale uşor de găsit oriunde în ţară şi te pot ajuta să scazi amprenta ecologică a grădinii tale;

- Timpul ghivecelor din plastic pentru flori s-a încheiat! Utilzeaza ghivecele din lut: naturale şi mult mai rezistente, reprezintă o investiţie de durată care merită. Sunt de găsit la târguri, în pieţe sau direct de la producător. Dacă vrei să faci o excursie prin ţară, poţi alege ghivece de la Horezu, Marginea, Corund, Cucuteni…variantele sunt multe, iar beneficiile pe măsură.

Să fie lumină…de la soare!

alee gradina iluminata cu lampi solareIluminatul grădinii este indispensabil în condiţiile în care aceasta reprezintă un loc de relaxare sau întâlnire. Astăzi, variantele sunt nenumărate: poti ascunde lămpile în copaci, pentru o atmosferă deosebită, sau le poți pune printre flori, de-a lungul aleilor sau chiar în aceasta. Din fericire, întreaga ofertă este disponibilă şi pe bază de energie solară. Nu trebuie să-ţi faci griji pentru fire, izolaţii sau înlocuitul bateriilor – în plus, vei utiliza o energie curată şi vei obţine un decor de poveste în mod responsabil!

Un lac? De ce nu!

Îţi poţi crea propriul corp de apă pe baza unor idei extrem de uşor de realizat. Ai nevoie doar de o cantitate suficientă de argilă. Stabilește-i dimensiunile, apoi sapă cuveta şi tapeteaz-o cu argila. Aceasta este un foarte bun izolator şi nu va permite infiltrarea apei, aşa că nu este cazul să îţi faci probleme în legătură cu reumplerea permanentă a lacului. Iniţial, trebuie umplut cu apă de ploaie, iar apoi îşi va realiza singur ciclul de evaporaţie şi alimentare. Îi poţi delimita marginile utilizând pietre sau trunchiuri de copac, poţi să instalezi sisteme de iluminare pe bază de energie solară şi în plus, vei permite instalarea unor specii de plante iubitoare de umezeală şi vei atrage şi fauna specifică (libelule, diferite mamifere), formând astfel un sanctuar pentru biodiversitate. Pe timpul verii, acest corp de apă va asigura o moderare a temperaturii în vecinătate, iar umezeala rezultată din evaporaţie va menţine plantele din grădina mai proaspete.

Articol aparut pe Eco-style, ghidul tau de comportament eco.

Autohton sau exotic?

Atunci când alegem plantele pe care ni le dorim în grădină, trebuie să ţinem cont de o serie de factori, cum ar fi: calitatea şi caracteristicile solului (fertil, pietros, bogat în calcar etc), cantitatea de apă existentă, lumină (intensitate, durată, expunere), însă nu trebuie să uităm de caracteristicile propriu-zise ale plantelor.

Foarte importantă este provenienţa speciei respective. În primul rând deoarece aceasta se află în strânsă legătură cu adaptabilitatea sa la condiţiile de mediu pe care i le oferim, însă şi pentru că plantele exotice riscă să devină invazive şi să acapareze întreaga grădină.

Din păcate, nu de puţine ori lucrurile tradiţionale sau aparent simple sunt insuficient apreciate, motiv pentru care un număr semnificativ de proprietari de grădini prefera să utilizeze specii exotice, care să frapeze, neţinând cont de “efectele secundare” ale acestora asupra mediului apropiat. Vorbim în primul rând despre posibilitatea ca specia folosită să invadeze întregul spaţiu pe care îl are la dispoziţie, acaparând astfel teritoriile celorlalte plante şi scăzând aşadar nu doar valoarea estetică a grădinii, dar şi rolul său ecologic. Uneori, chiar şi plantele autohtone pot determina apariţia aceleiaşi probleme (de ex. lăcrămioara sau iedera). Dacă totuşi optaţi pentru o selecţie exotică, aveţi grijă la următoarele specii deosebite, însă invadatoare: lampionul chinezesc (Physalis alkekengi), viţa de vie sălbatică (Celastrus orbiculatus), saschiul (Vinca minor) sau răchitanul (Lythrum salicaria).

Plantele invazive sunt adesea dificil de controlat. Probabil unul dintre cele mai dramatice exemple este cazul Ierbii şarpelui (Echium plantagineum), originară din Europa de sud, care a fost dusă în Australia de către o Doamnă Paterson, unde a ajuns să acopere importante spaţii agricole, motiv pentru care este cunoscută sub numele de Paterson’s Curse (blestemul lui Paterson). Nu vă faceţi griji, şansele să determinaţi o asemenea situaţie sunt slabe, însă la nivelul propriei grădini, puteţi avea (neplăcută) surpriză de a limita diversitatea floristică la doar câteva specii…

O altă problemă determinată de utilizarea plantelor exotice este legată de reacţia faunei locale. Animalele, mai ales insectele şi păsările sunt adesea sensibile la astfel de schimbări ale mediului de care depind.

Dacă aţi fost cuceriţi de o anumită plantă exotică pe care aţi văzut-o în mediul ei, nu înseamnă neapărat că o puteţi aclimatiza în propria grădină. Nevoile plantelor sunt direct raportate la mediul din care provin, aşadar vă puteţi trezi în situaţia de a fi plătit o sumă deloc neglijabilă pentru ceva ce va putea trăi doar câteva săptămâni, pur şi simplu pentru că îi este imposibil să se adapteze condiţiilor pe care i le oferă mediul din “noua casă”.

Aşadar, nu diminuaţi importanța folosirii plantelor autohtone în grădină şi ţineţi cont de faptul că este o modalitate bună de a avea cu adevărat un colţ de natură locală.

Articol aparut pe Eco-style.ro, ghidul tau pentru un comportament eco.

Oaza de biodiversitate din gradina

Cum poţi să-ţi creezi o oază de biodiversitate în propria grădina? Cu adevărat simplu! Animalele şi plantele nu au nevoie de nimic mai mult decât de condiţii care să le atragă şi care să le permită dezvoltarea. O microacumulare de apă, un trunchi uscat sau un bolovan pot reprezenta adevărate biotopuri, iar tu îi poţi oferi grădinii tale un rol important în menţinerea diversităţii biologice în zonă.

1. Arici, bursuci şi libelule

Fă-ţi un mic lac artificial: îndepărtezi stratul superficial de sol (50cm – atenţie, este sol fertil şi poate fi folosit!), tapetezi groapa cu argila şi o umpli cu apa de ploaie. Vei avea imediat libelule şi o mulţime de alte insecte.

Plantează arbuşti care fac fructe şi plante cu flori. Poţi fi vizitat de arici, bursuci, veveriţe, fluturi. Poţi crea un mic ecosistem în grădină dacă îngrămădești nişte buturugi într-un colţ izolat. Acestea vor servi drept adăpost pentru arici şi specii de broaşte. Dacă îngropi pe jumătate în pământ buştenii de la partea inferioară a trunchiului, vei crea un loc propice şi pentru rădaşcă, deoarece acesteia îi place mult lemnul putrezit. O grămadă de pietre va oferi de asemenea adăpost unei varietăţi de insecte şi păianjeni.

O buturugă aflată în putrefacţie poate fi o mini-rezervaţie naturală fără un efort prea mare! Îndepărtând crengile sau arbuştii uscaţi sau în curs de uscare din grădină, vei cauza reducerea diversităţii speciilor cu aproximativ 20%, deoarece multe specii (în special nevertebrate şi ciuperci) depind de acestea pentru adăpost sau spaţiu de hrănire. Atenţie, însă: zona de „natură sălbatică” trebuie separată de restul grădinii, mai ales dacă “împărţi spaţiul” cu pisici, câini sau alte animale;

Nu uita de păsări! Sunt cel mai uşor de atras. Construieşte o căsuţă pentru păsări şi lasă nişte grăunte sau mălai pentru a le atrage. În timpul iernii, ele depind de tine, aşadar le poţi construi un “restaurant” dintr-o sticlă plină cu grăunte.

2. Albinele

Albinele reprezintă o adevărată prioritate pentru multe state europene, datorită importantului rol de polenizatori pe care îl joacă pentru plantele cu flori (cca 4/5 din acestea sunt polenizate cu ajutorul lor) și datorită mierii pe care o produc. Dispariţia progresivă a albinelor a devenit o reală problemă, mai ales având în vedere că numărul acestora a scăzut cu 30-40% în doar ultimii zece ani în Europa.

Una dintre modalităţile de controlare şi diminuare a problemei o reprezintă asigurarea hranei şi limitarea factorilor care determină problema: organismele modificate genetic, poluarea, lipsa spațiilor verzi în zonele urbane. Aşadar o grădină cu flori poate aduce o mare schimbare în bine pentru albine şi implicit pentru biodiversitatea din cartierul tău. Iar dacă nu eşti alergic la înţepătura de albină, ai putea încerca să achiziţionezi un stup.

3. Culoare de biodiversitate

Prezenţa spatiilor verzi care să asigure condiţii optime este importantă pentru instalarea şi dezvoltarea speciilor sălbatice, iar de cele mai multe ori suprafaţa oferită de o singură grădinăpoate fi foarte folositoare, însă nu este suficientă. Încurajează-i pe alţii din comunitate să creeze “focare” de biodiversitate. Cum? Un şir de grădini ar putea crea un culoar de biodiversitate care să lege flora şi fauna sălbatică de un parc, un spaţiu verde local sau de o pădure.

Articol aparut pe Eco-style.ro, ghidul tau de comportament eco.