Pledoarie pentru verde

Durablitatea este in prezent integrata in majoritatea domeniilor de activitate si interes la nivel global. A asigura un progres suficient astazi, dar si pe termen lung, a devenit una dintre prioritatile actuale, fiind totodata o provocare din ce in ce mai mare in contextul unei lumi in continua crestere. In ciuda existentei unor abordari extrem de bine puse la punct, a unor planuri si strategii care se doresc adoptate la diferite niveluri, se pune totusi intrebarea daca este, in realitate, posibil sa dezvolti durabil.

Termenul “dezvoltare” inseamna progres, evolutie, mers inainte, ori toate acestea sunt legate, de trei secole incoace, de cresterea economica. Adaugand acesteia si evolutia populatiei Pamantului, este legitim sa ne intrebam daca ideea de dezvoltare durabila are, de fapt, sanse de reusita.

Principalele probleme ale lumii actuale au fost clasificate de catre ONU in 2000, prin Declaratia Mileniului; obiectivele propuse merg de la eradicarea saraciei si reducerea mortalitatii infantile la asigurarea educatiei universale, capitolul “mediu” fiind, desigur, prezent. Este evident ca toate aceste elemente sunt interconenctate, necesitand astfel o abordare comuna, abordare care se suprapune tot mai mult conceptului de dezvoltare durabila. Asistam oare la o alterare a sensului acesteia? Dezvoltarea durabla este – sau este pe cale sa devina – abordarea generala pentru a rezolva problemele lumii actuale?

Si daca acesta este cazul, unde anume se situeaza pe lista prioritatilor protectia mediului?

Insa dezvoltarea durabila nu a fost dintotdeauna conceptul – cheie; de fapt, a fost o abordare “corecta din punct de vedere politic” a termenului ecodezvoltare, adus in centrul atentiei de Ignacy Sachs si care propunea o centrare pe mediu a problemelor actuale ale lumii. Avand in vedere spiritul vremii (care este inca actual), elementele care tin de social si (mai ales) de economic au iesit in fata, asumandu-si fiecare o parte egala in acest concept.

Dupa aproape 40 de ani de la “nasterea” durabilitatii, principala reusita a acesteia a fost aducerea pilonilor sai in interesul si in constiinta unei importante parti a populatiei. Intelegem problemele care trebuie confruntate, suntem constienti, mai mult sau mai putin, de rolul nostru in lupta pentru o lume mai buna, insa abordarea economica este inca primordiala. Mediul inconjurator trebuie sa fie prioritar, deoarece dezvoltarea nu poate exista fara acesta. O intoarcere la ecodezvoltare ar putea fi raspunsul, prin accentuarea importantei mediului in fata celorlalte componente. Necesitatea pastrarii (sau, mai actual, redobandirii) unui mediu aflat intr-o stare calitativa buna, asadar a unui mediu care sa poata suporta o populatie globala aflata in evolutie ar trebui sa fie evidenta. Abordarea locala sau regionala a conservarii mediului, o data cu o abordare globala a problemelor economice nu poate constitui o solutie pe termen lung; rezolvarea potentiala vine din inversarea acestora.

Nicolae Georgescu – Roegen spunea ca singura modalitate de a trai durabil este iesirea din dezvoltare (timp in care George Bush Sr. excludea orice negociere asupra nivelului american de viata). O stopare totala a dezvoltarii nu pare deloc viabila in momentul de fata, insa compromisul economiei cu mediul a fost facut in defavoarea acestuia din urma.

A dezvolta durabil este un oximoron, o contradictie – insa una care trebuie rezolvata cat mai repede cu putinta.